Ce acte îți trebuie pentru schimbarea buletinului

Răspuns rapid

Îți trebuie: cerere tip, buletinul vechi (sau declarație de pierdere), certificatul de naștere în original și copie, un act care dovedește adresa (contract de vânzare, extras CF, contract de închiriere) și chitanța de 7 lei. Termenul standard e de până la 30 de zile.

Preț orientativ, actualizat la 1 august 2026. Prețul final depinde de furnizor.

Cuprins
  1. Pași detaliați
  2. Unde depui dosarul
  3. Cât durează
  4. Ce faci dacă ești plecat din țară
  5. Ce faci dacă ai buletinul expirat de mult timp
  6. Ce faci dacă ai pierdut buletinul sau ți-a fost furat
  7. Ce faci dacă e vorba de un minor
  8. Greșeli frecvente la acest dosar

Pași detaliați

Procedura pare stufoasă, dar practic se reduce la trei etape: strângi actele, depui dosarul cu programare, te întorci după buletin. Detaliile de mai jos îți arată exact ce se cere la fiecare etapă, în funcție de motivul schimbării.

Ce diferă concret în funcție de situația ta:

  1. Expirare simplă (ai buletinul vechi, nimic altceva nu s-a schimbat) — e dosarul cel mai simplu: cerere tip, buletinul vechi, certificatul de naștere și dovada adresei, dacă locuiești tot la aceeași adresă din buletinul expirat nu mai trebuie să aduci dovadă nouă de domiciliu, funcționarul o preia din baza de date.
  2. Schimbare de nume (căsătorie, divorț, hotărâre judecătorească) — adaugi certificatul de căsătorie sau sentința de divorț rămasă definitivă, în original și copie; fără acest act, sistemul nu poate actualiza numele și cererea se respinge la ghișeu.
  3. Schimbare de domiciliu — ai nevoie obligatoriu de un act care dovedește noua adresă: contract de vânzare-cumpărare, extras de carte funciară nu mai vechi de 30 de zile, contract de închiriere înregistrat la ANAF sau declarație de primire în spațiu, dată de proprietar, autentificată sau certificată de funcționarul de la ghișeu.
  4. Pierdere, furt sau deteriorare — vezi secțiunea dedicată mai jos, fiindcă aici se adaugă declarația pe propria răspundere și, la unele primării, o taxă suplimentară.

La fiecare dintre aceste variante, funcționarul verifică actele pe loc, iar dacă lipsește ceva, dosarul nu se înregistrează — evită să pleci de acasă fără să verifici lista completă pe site-ul serviciului la care ești arondat, fiindcă listele pot avea mici diferențe de la o primărie la alta.

Unde depui dosarul

Depui la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) de care aparții conform adresei de domiciliu. În municipiile mari, fiecare sector sau cartier are propriul ghișeu — verifică pe site-ul primăriei la care sector ești arondat înainte să te programezi, ca să nu mergi degeaba.

Atenție, București: programarea diferă pe sectoare — sectorul 1 și sectorul 3, de exemplu, au sisteme de programare online separate, cu disponibilitate diferită.

Acte originale vs. copii: la ghișeu prezinți actele în original, dar pentru multe dintre ele (certificat de naștere, certificat de căsătorie, act de proprietate) funcționarul face pe loc o copie pe care o atașează la dosar și îți returnează originalul — nu ai nevoie să faci tu xerox înainte, dar unele servicii cer totuși copie adusă de acasă, mai ales dacă dosarul se depune prin împuternicit. Sună sau verifică pe site înainte, ca să nu pierzi programarea din cauza unei copii lipsă.

Fără programare online: dacă serviciul tău are coadă la ghișeu fără programare prealabilă, mergi cât mai devreme dimineața — la orele de vârf (prânz, ultima zi din lună) așteptarea poate depăși câteva ore, mai ales în orașele mari.

Cât durează

  • Termen normal: până la 30 de zile lucrătoare de la depunerea dosarului complet. În practică, multe servicii eliberează buletinul mai devreme, dar termenul legal maxim e de 30 de zile, așa că nu te baza pe o durată mai scurtă atunci când planifici o călătorie sau un contract.
  • Termen de urgență: unele servicii oferă eliberare în 24-72 de ore, contra unei taxe suplimentare — nu e disponibil peste tot, sună înainte să te bazezi pe această variantă. Taxa de urgență se plătește separat de taxa standard de 7 lei și diferă de la o primărie la alta.
  • Ce influențează durata: volumul de dosare la ghișeul respectiv, perioada din an (înainte de vacanțe sau de sezonul examenelor sunt aglomerații) și dacă dosarul tău are nevoie de verificări suplimentare (de exemplu confirmarea unei adrese sau a unei hotărâri judecătorești).
  • Dacă termenul e depășit: poți suna sau merge la ghișeu cu numărul de înregistrare al cererii, ca să afli stadiul dosarului. Întârzierile mari sunt rare, dar apar în perioadele foarte aglomerate.
  • Prima carte de identitate la 14 ani: aceleași termene, dar recomandăm depunerea din timp, cu cel puțin o lună înainte să fie nevoie de act (înscrieri, examene, călătorii).

Ce faci dacă ești plecat din țară

Dacă locuiești în străinătate și buletinul îți expiră, ai practic două variante:

  1. Depui personal la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul în care locuiești — multe consulate preiau cereri pentru cartea de identitate sau cel puțin pentru pașaport, dar disponibilitatea serviciului de evidență a persoanelor prin consulat variază de la un stat la altul, așa că verifică din timp pe site-ul ambasadei/consulatului respectiv.
  2. Împuternicești pe cineva din țară să depună dosarul în numele tău, cu procură specială autentificată la notar din țara de reședință sau la misiunea diplomatică/oficiul consular român, tradusă și legalizată dacă e cazul. Împuternicitul se prezintă apoi la SPCLEP-ul tău de domiciliu cu procura, actele tale (certificat de naștere, dovada adresei) și, dacă e nevoie, propriul act de identitate.

Pentru perioada de tranziție, poți solicita și cartea de identitate provizorie — valabilă un timp limitat, utilă dacă ai nevoie urgentă de un document oficial cât timp se procesează dosarul definitiv. Nu toate serviciile eliberează acest tip de act automat; se cere de obicei separat, motivat. Verifică la consulatul român cel mai apropiat ce variantă e disponibilă pentru situația ta, fiindcă regulile s-au schimbat de câteva ori în ultimii ani și diferă în funcție de țara în care te afli.

Ce faci dacă ai buletinul expirat de mult timp

Nu există o penalizare directă, sub formă de amendă automată, doar pentru faptul că actul a expirat. Riscul apare dacă circuli sau ești identificat fără un act de identitate valabil în situații care o cer, caz în care poți primi sancțiune contravențională. Practic, cu cât aștepți mai mult, cu atât mai multe situații zilnice devin greoaie: nu poți încheia contracte, nu poți ridica colete sau scrisori recomandate, unele bănci refuză operațiuni sau blochează accesul la cont online până actualizezi actul, iar la notar sau la orice instituție publică ești pur și simplu refuzat. Depune dosarul cât mai repede, chiar dacă nu ai o urgență clară — nu există un „termen de grație” oficial care să te scutească de aceste neplăceri.

Ce faci dacă ai pierdut buletinul sau ți-a fost furat

Procedura e aproape identică cu cea standard, cu un pas în plus:

  1. Dai o declarație pe propria răspundere privind pierderea sau furtul, la ghișeu, în fața funcționarului — nu ai nevoie de o declarație notarială separată pentru simpla pierdere.
  2. Dacă a fost furt, e recomandat (dar nu întotdeauna obligatoriu pentru eliberarea buletinului) să faci și o sesizare la poliție, mai ales dacă suspectezi că actul ar putea fi folosit fraudulos — păstrează dovada sesizării.
  3. Depui restul dosarului standard: cerere tip, certificat de naștere, dovada adresei, chitanța taxei.
  4. Taxă suplimentară posibilă: unele primării percep o taxă mai mare decât cei 7 lei standard pentru eliberarea unui act de identitate în caz de pierdere sau deteriorare din vina titularului — verifică valoarea exactă la ghișeul tău, fiindcă nu e stabilită unitar la nivel național.

Termenele de eliberare rămân aceleași ca la o cerere normală (până la 30 de zile, sau varianta de urgență dacă e disponibilă).

Ce faci dacă e vorba de un minor

Pentru copiii sub 14 ani, cartea de identitate electronică (CEI) e opțională — certificatul de naștere rămâne documentul principal de identificare până la 14 ani, dar un părinte poate solicita CEI oricând, cu acordul ambilor părinți sau al reprezentantului legal.

La împlinirea a 14 ani, minorul este obligat prin lege să solicite prima carte de identitate, în termen de 15 zile de la data împlinirii vârstei. Dosarul se depune de minor însoțit de unul dintre părinți sau de reprezentantul legal, și cuprinde: certificatul de naștere al minorului (original și copie), actul de identitate al părintelui însoțitor, dovada adresei de domiciliu și, dacă e cazul, hotărârea judecătorească privind încredințarea sau tutela.

Cazuri particulare frecvente:

  • Părinții sunt divorțați — se prezintă părintele căruia i-a fost încredințat minorul prin hotărâre judecătorească; celălalt părinte nu trebuie să fie de acord explicit, dosarul standard fiind suficient.
  • Un părinte e plecat în străinătate — dacă e nevoie de acordul lui pentru anumite proceduri conexe, declarația acestuia trebuie autentificată la misiunea diplomatică română din statul respectiv, la notarul public local sau la un notar român, apoi (dacă e cazul) tradusă.
  • Minorul nu are niciun părinte disponibil (tutelă, plasament) — se prezintă reprezentantul legal desemnat, cu actul care dovedește această calitate (hotărâre de instituire a tutelei/curatelei sau decizie de plasament).

Nedepunerea cererii în termenul de 15 zile de la 14 ani nu blochează procedura ulterioară, dar întârzie momentul din care minorul are un act de identitate propriu, ceea ce poate crea probleme la înscrierea la examene, la călătorii sau la alte proceduri care cer act de identitate valabil.

Greșeli frecvente la acest dosar

  • Dovada adresei incompletă. Un contract de vânzare-cumpărare fără extras de carte funciară recent, sau un contract de închiriere neînregistrat la ANAF, poate fi respins la ghișeu.
  • Poza necorespunzătoare, dacă serviciul cere poză fizică pentru actele mai vechi de tip carte de identitate simplă.
  • Programare făcută la alt sector/localitate din greșeală — verifică arondarea înainte de a rezerva ora.
  • Chitanța de taxă pierdută sau plătită la alt cod IBAN decât cel al instituției — ceri confirmare la ghișeu înainte să pleci.
  • Certificat de naștere deteriorat sau ilizibil — dacă certificatul de naștere original e prea vechi sau deteriorat, unele ghișee cer un duplicat emis de starea civilă înainte de a accepta dosarul; nu presupune că versiunea veche „merge oricum”.
  • Declarația de pierdere completată greșit sau incomplet — trebuie să conțină data aproximativă și circumstanțele pierderii; o declarație vagă poate fi trimisă înapoi pentru completare.
  • Uitarea actului de identitate al părintelui însoțitor, la dosarul minorului de 14 ani — fără el, funcționarul nu poate verifica filiația și dosarul nu se înregistrează în ziua respectivă.
  • Necunoașterea taxei suplimentare pentru urgență sau pierdere — mergi la ghișeu cu bani suficienți pentru orice variantă, ca să nu fii nevoit să revii altă zi doar pentru diferența de taxă.

Întrebări frecvente

Cât costă schimbarea buletinului?

Taxa standard este de 7 lei. Detalii complete despre variantele de urgență găsești în pagina cu prețul buletinului.

Ce fac dacă mi-a expirat buletinul?

Depui dosarul de schimbare exact ca la o reînnoire normală — nu există o taxă suplimentară pentru expirare, dar riști amendă dacă circuli mult timp cu actul expirat fără să fi depus deja o cerere.

Pot depune actele la altă primărie decât cea de domiciliu?

Nu ca regulă generală — depunerea se face la Serviciul de Evidență a Persoanelor de care aparții conform domiciliului. Excepție: dacă ești plecat din localitate, unele servicii permit depunere temporară cu acte suplimentare.

Ce se întâmplă dacă am pierdut buletinul vechi?

Dai o declarație pe propria răspundere privind pierderea, plus dosarul standard; procedura durează la fel, dar poate exista o taxă suplimentară pentru pierdere, în funcție de primărie.

La 14 ani ce acte trebuie copilul pentru prima carte de identitate?

Certificatul de naștere, actul de identitate al unuia dintre părinți sau al reprezentantului legal, dovada adresei și, dacă e cazul, hotărârea judecătorească privind încredințarea minorului.

Cât timp e valabil noul buletin?

Depinde de vârstă: 4 ani pentru minori 14-18 ani, 7 ani pentru adulți 18-25 de ani, 10 ani pentru 25-55 de ani, iar peste 55 de ani buletinul poate fi eliberat pe termen nelimitat.