Cât costă o succesiune la notar în România

Tabel de prețuri

Valoarea masei succesorale	Onorariu notarial orientativ (fără TVA)
Până la 20.000 lei	2,7%, minimum 240 lei
20.001-65.000 lei	sumă fixă + procent descrescător pe tranșă
Peste 65.001 lei	aprox. 1.205 lei + 0,85% din ce depășește 65.000 lei

Grila de mai sus reflectă onorariile minimale recomandate prin ordin al Ministrului Justiției pentru actele notariale, la care se adaugă TVA de 21%. Fiecare birou notarial poate percepe onorariu peste acest minim, mai ales pentru dosare cu mai mulți moștenitori, bunuri în mai multe județe sau situații litigioase care necesită documentare suplimentară.

Atenție: valoarea masei succesorale nu e prețul de piață estimat de moștenitori, ci valoarea stabilită prin expertiză sau prin grila notarială a bunurilor din anul dezbaterii — poate diferi de suma la care te-ai fi așteptat.

De ce variază prețul

• Valoarea totală a masei succesorale. E baza de calcul a onorariului — cu cât moștenirea valorează mai mult, cu atât onorariul crește, deși procentul aplicat scade pe măsură ce valoarea urcă.
• Numărul de moștenitori și de bunuri. Un dosar cu mai mulți moștenitori sau cu bunuri răspândite în mai multe județe (necesitând mai multe extrase de carte funciară sau evaluări) presupune muncă suplimentară, deci onorariu mai mare.
• Termenul de dezbatere față de data decesului. Dezbaterea în primii 2 ani de la deces scutește moștenitorii de impozitul de 1% pe valoarea imobilelor; peste acest termen, impozitul se aplică automat.
• Existența unui testament. Dacă există testament, notarul verifică validitatea lui și, dacă e cazul, rezerva succesorală a moștenitorilor legali — un pas suplimentar care poate crește costul dosarului.
• Bunuri speciale în masa succesorală. Firme, acțiuni, autovehicule sau conturi bancare în valută pot necesita evaluări separate, fiecare cu cost propriu, plătit de regulă direct evaluatorului, nu notarului.
• Acordul sau dezacordul moștenitorilor. Un dosar cu acord total al tuturor moștenitorilor se rezolvă rapid și fără costuri suplimentare; dezacordurile pot bloca dosarul la notar și îl pot trimite spre instanță, unde costurile cresc mult.

Exemple concrete de calcul

Exemplu 1 — apartament de 300.000 lei, doi copii moștenitori, dezbatere în primul an. Onorariu notarial calculat pe grilă: aprox. 1.200-2.000 lei (fără TVA), fără impozit suplimentar, pentru că dezbaterea are loc înainte de termenul de 2 ani.

Exemplu 2 — teren și casă în valoare de 150.000 lei, un singur moștenitor, dezbatere la 3 ani de la deces. Onorariu notarial aprox. 1.500-1.800 lei + impozit de 1% din valoarea imobilelor = 1.500 lei impozit suplimentar, pentru că termenul de scutire a fost depășit.

Exemplu 3 — masă succesorală mică, doar bunuri mobile, valoare 15.000 lei. Se aplică minimul de onorariu: 240 lei (fără TVA), plus TVA 21% = aprox. 290 lei total, indiferent de numărul de moștenitori, atâta timp cât dosarul e simplu și necontestat.

Cum plătești mai puțin

1. Dezbate succesiunea în primii 2 ani de la deces, ca să eviți impozitul de 1% pe valoarea imobilelor — poate însemna mii de lei economisiți la o moștenire cu imobile.
2. Adună din timp actele de proprietate și extrasele de carte funciară — timpul suplimentar petrecut de notar pentru documentare se reflectă uneori în onorariu.
3. Mergi cu toți moștenitorii de acord de la prima întâlnire — dezacordurile ulterioare pot bloca dosarul și pot obliga la un partaj în instanță, mult mai costisitor.
4. Compară onorariile a 2-3 birouri notariale, mai ales pentru mase succesorale mari — diferența peste minim variază de la un birou la altul.
5. Verifică dacă ai nevoie de evaluări separate (firmă, teren agricol, autovehicul) — uneori o estimare acceptată de notar e suficientă, fără expertiză plătită separat.
6. Nu amâna dezbaterea „pentru mai târziu” — pe lângă impozitul de 1% după 2 ani, bunurile nedezbătute pot crea complicații la o vânzare ulterioară sau la o altă succesiune care se suprapune.

Greșeli frecvente

• Amânarea dezbaterii peste termenul de 2 ani, fără să știi de impozitul de 1%. E cea mai frecventă greșeală costisitoare — mulți moștenitori află de impozit abia când ajung la notar.
• Necunoașterea tuturor bunurilor defunctului. Conturi bancare uitate, terenuri agricole neînscrise sau polițe de asigurare de viață pot ieși la iveală mai târziu, obligând la o succesiune suplimentară.
• Dezacordul netratat din timp între moștenitori. Discuțiile amânate „să vedem la notar” duc adesea la blocarea dosarului chiar în ședința programată, cu pierdere de timp și, uneori, de bani plătiți în avans.
• Ignorarea unui testament existent. Dacă defunctul a lăsat testament și moștenitorii nu îl declară la notar, succesiunea se poate contesta ulterior, cu costuri mult mai mari într-un proces.
• Nesolicitarea intabulării imobilelor odată cu succesiunea. Dacă certificatul de moștenitor nu e urmat de înscrierea în cartea funciară, orice vânzare ulterioară a imobilului se complică și necesită pași suplimentari.

Cât durează / de unde începi

Dosarul se deschide la un notar public din raza teritorială a ultimului domiciliu al defunctului — nu poți alege orice birou notarial din țară pentru succesiune, spre deosebire de alte proceduri notariale. Dezbaterea propriu-zisă poate dura de la o singură ședință (dacă toți moștenitorii sunt de acord și actele sunt complete) până la câteva luni, dacă e nevoie de expertize sau de completarea documentației.

Pentru găsirea unui notar competent teritorial și informații despre procedură, poți consulta Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.